Băița de a doua zi sau scoaterea din mir

Băița de a doua zi este o baie ritualică, cu caracter simbolic, ce i se face copilului de către nașă. Ea mai este numită și "băița de mir", "scoaterea din mir", "scaldă" sau "scăldătoare după botez", în funcție de diferitele zone ale țării.

Băița de a doua zi este un ritual laic, un obicei din popor care nu are legătură cu rânduielile bisericești, dar pe care familiile îl țin cu bucurie, întrucât adună oamenii dragi în jurul celui mic.

Rămâne la latitudinea părinților și a nașilor dacă doresc sau nu să țină acest obicei.

Când se face băița după botez?

În mod tradițional, băița se face a doua zi după botez (de unde și numele). În unele regiuni se obișnuiește să se facă chiar în seara de după slujba de botezare a copilului. În general însă, în vechime scăldătoarea se făcea în cea de-a doua sau în cea de-a treia zi după botez.

Ce trebuie la băița de după botez?

Pentru băița de a doua zi nașa va avea nevoie de:

ulei de mir (uleiul sfințit de la botez)
lumânarea de la botez
un fir de busuioc
fașa de la botez
obiectele care vor fi puse în apa de mir
săpun și șampon pentru bebeluși
un prosop
o păturică
scutece
un set complet de hăinuțe noi (se spune că așa cum îl îmbracă nașa va fi toată viața)

Ce se face la băița de a doua zi?

Băița de după botez este una dintre îndatoririle nașilor - mai exact, cade în sarcina nașei. Dacă la prima băiță de după nașterea copilului, moașa are rolul principal, în cazul băiței de mir, nașa este personajul cel mai important. La băiță participă și alți invitați, de obicei rude și prietenii cei mai apropiați.

În ziua stabilită, nașii vin la casa finului, aducând cu ei cele necesare. Mai rar se obișnuiește ca băița de a doua zi să aibă loc la casa nașilor.

Ce face nașa la băița de mir:

Nașa pregătește băița, punând în apă fașa de la botez, florile și celelalte elemente cu caracter simbolic. În mod tradițional, ca și la prima băiță a copilului, trebuia folosită apă neîncepută, proaspăt scoasă din fântână, obicei care încă se mai întâlnește pe alocuri în mediul rural.
Descântă copilașul cu crenguța de busuioc pe la cap, ochi, urechi, gură, piept, mâini și picioare, adică îi urează de bine (să fie deștept, să vadă lucruri frumoase, să audă lucruri bune, să vorbească frumos, să fie iubitor, să fie harnic, să meargă acolo unde trebuie).
Îmbăiază copilul.
Șterge bebelușul și îl unge pe corp cu uleiul sfințit de la botez. Se spune că astfel va avea o piele catifelată, dar și că va fi ferit de boli.
Îmbracă copilul în hainele noi, aduse special pentru băiță.

În popor se obișnuia ca fiecare invitat să pună bani în cădița în care fusese îmbăiat pruncul. Aceștia erau banii pe care îi păstra moașa. De asemenea, conform tradiției, fiecare invitat, în frunte cu nașa, făcea câte un cadou celui mic – un obiect sau bani, iar mama sărută mâna nașei, în semn de recunoștință. Astăzi se păstrează obiceiul ca invitații să ofere mici cadouri copilului.

Băița de a doua zi este urmată de o masă pusă de părinții copilului.

Ce se pune în băița de după botez

Băița de mir are în prim plan forța purificatoare a apei, precum și anumite elemente simbolice, care au rolul de a îi asigura copilului o viață bună, frumoasă și îmbelșugată.

Obiectele care se pun în băița de a doua zi cunosc o mare varietate, diferind de la zonă la zonă, dar mai peste tot se regăsesc moneda de argint și tot felul de plante, în special busuiocul.

Așadar, poți alege din lista de mai jos elementele care ți se par potrivite și care se găsesc în sezonul în care se face botezul. Evident, înainte de a le pune în cădiță, ai grijă să le speli cu atenție și, dacă e cazul, să le sterilizezi.

Pentru sănătate și bunăstare:

un ou (ca să fie întreg și sănătos ca oul)
frunze de romaniță și mentă creață (ca să întărească trupul)
semințe de cânepă (ca să crească repede)
semințe de mac (ca să doarmă bine)
flori de tei (ca să fie liniștit)
o pană sau un fulg (ca să fie ușor precum fulgul)
puțin mir de la botez (ca să fie sănătos)

Pentru frumusețe sufletească și trupească:

busuioc (ca pruncul să fie curat și iubit)
o floare de bujor (ca să fie frumos și rumen în obraji, precum bujorul)
miere sau o bucată de fagure (ca să fie dulce și plăcut precum mierea)
lapte (să aibă pielea albă și curată)
agheasmă (să fie curat precum apa sfințită)
petale de trandafiri (să fie frumos ca trandafirul)
o bucățică de pâine (ca să fie bun ca pâinea)
flori de mușețel (ca să miroasă frumos)
boabe de grâu (ca să fie ales și căutat)
mărar (să fie plăcut precum este mărarul în mâncare)
o verighetă sfințită (ca să aibă o căsătorie frumoasă)

Pentru bogăție:

o monedă sau bani de argint (pentru a fi scump, nepătat și iubit precum argintul, dar și pentru a avea o viață îmbelșugată); se mai obișnuiește și ca banii să se pună sub cădiță
puțin zahăr (să aibă o viață dulce ca zahărul)
boabe de orez (pentru prosperitate)

Băița după botez - tradiții

Pe toată durata băiței, lumânarea de la botez se ține aprinsă, pentru a-i oferi micuțului protecția divină. La sfârșit, lumânarea se stinge de tocul ușii sau de tavan.
Dacă copilul are o moașă, aceasta o va ajuta pe nașă să pregătească băița.
Se mai obișnuiește și ca în jurul cădiței sau sub cădiță să se pună diferite obiecte, precum cărți sau diverse unelte, pentru ca cel mic să fie învățat și îndemânatic.
După ce îmbăiază copilul, nașa îl strigă pe nume (obiceiul spune că de la botez până la băița de a doua zi copilul nu trebuie sărutat și nici strigat pe nume, ca să nu i se ia mirul).
La finalul băiței, fașa de botez se pune la uscat la oglindă, pentru ca cel mic să fie curat toată viața.
Apa din cădiță nu se aruncă oriunde, pentru că ea conține apă sfințită. Moașa (sau nașa, dacă nu există o moașă) aruncă apa fie la flori (pentru ca cel mic să fie frumos), fie la rădăcina unui pom fructifer, de obicei măr, păr sau nuc, pentru ca bebelușul să crească frumos și roditor, ca acesta. După alt obicei, părinții copilului trebuie să se spele cu această apă, pentru a li se întări oasele.
Conform unei superstiții, dacă se întoarce cădița și o femeie tânără se așază pe ea, aceasta va rămâne însăcinată în anul următor.